Paznic în cerc

                                                paznic I

            Te-ai furişat prin şarpe în mărul ce-l păzeam

                        Mi-ai despicat în două iluzia tăriei

            Mi-ai strecurat în sânge nisipul veşniciei

                        Eram femeie sau bărbat şi nu ştiam

paznic II

            M-ai îmbrăcat cu sila şi m-ai pornit la drum

                        Te-ai arătat în şarpe ca frica să mă ardă

            Mi-ai dat un cerc tăcut să-i fiu drept pradă

                        Şi căruia nu ştiu cum să-i mai spun

paznic III

            Să poţi să mă contempli m-ai alungat amar

                        Să mă arunc din nou în gândul despre tine

            Ca într-o mare ca-ntr-un cerc ce nu mai vine

                        Să-mi limpezească somnul şi veghea în zadar